Când grafitul din fontă are formă de fulgi, este echivalent cu încorporarea unei cantități mari de grafit în matricea de oțel, ceea ce este echivalent cu a avea multe fisuri în matricea de oțel. Deoarece grafitul are rezistență, plasticitate și duritate foarte scăzute, proprietățile mecanice ale fontei sunt relativ slabe; când grafitul din fontă este sferic, efectul de tăiere și concentrația de tensiuni ale grafitului sferic pe matricea de oțel sunt mult reduse, iar proprietățile mecanice sunt îmbunătățite semnificativ; când grafitul din fontă este în formă de rozetă, efectul de tăiere al grafitului în formă de rozetă asupra matricei scade, iar proprietățile mecanice sunt mai bune decât cele ale fontei cenușii.
Forma grafitului din fontă are un impact semnificativ asupra proprietăților sale. Grafitul este o fază importantă în fontă, iar forma, dimensiunea și distribuția sa afectează toate proprietățile fizice și chimice ale fontei. Prezența grafitului duce la scăderea rezistenței și durității fontei, în timp ce plasticitatea și duritatea acesteia cresc. Acest lucru se datorează faptului că grafitul în sine este un mineral moale, iar prezența lui slăbește continuitatea matricei de fontă, reducând astfel rezistența totală a materialului. În același timp, prezența grafitului face și fonta mai ușor deformabilă, sporind astfel plasticitatea și duritatea acesteia.